Mi-a povestit cineva cîndva o fază dintr-un film. Nu mă atrag filmele cu cafteli, carate, karate, carăţi, bruceleuri sau alte alea, la modă începînd cu, şi după epoca lui Bruce Lee. Poate cel mult un Piedone, dar aia e altceva.
Amicul, mi-a povestit de o fază dintr-un film de asemena natură, în care juca amicul nostru Bruce. El era maestrul, antrenor, sensei, sau cum s-o fi numit, al unui tip bine dotat financiar, dar lipsit talent în ceea ce îi preda Bruce. Acesta, după o serie de lecţii îl anunţă pe elev că nu vrea să mai continue antrenamentul cu el pentru că este doar o pierdere de vreme la cît e de neînzestrat. Elevul a insistat spunînd ca va plăti mai mult, va plăti orice preţ doreşte el pe lecţii. Bruce a răspuns.
-Nu, nu e vorba de bani, ci e vorba că a irosi timpul cuiva fără rost e ca şi cum l-ai ucide un pic.
Şi a irosi timpul altuia se întîmpla atît de des, de la simplul gest de a nu sta in uşa autobuzului dacă nu cobori la prima, sau dacă nu e posibil, să fii atent să faci loc fară sa fie nevoie sa fii impins, sau tras de atenţie abia după care să te uiţi alene în ce parte să îţi muţi hoitul, şi pînă la a fi funcţionar prin cine ştie ce post, şi îl plimbi pe bietul amărăştean trimiţindu-l după cîte o hîrtie, cînd ai putea să îl pui în temă de la început şi să îl scuteşti de drumuri.
Cazurile în realitate sînt nenumărate şi extrem de variate, dar uşor de identificat dacă ai reţinut principiul. Un alt exemplu elocvent pe care îmi placea să îl utilizez era Ceauşescu şi regimul său, cu plictisitoarele parade, în care oamenii pierdeau timpul cu orele, transformaţi involuntar în aplaudaci. Înmulţiţi numărul de oameni de pe stadioanele umplute cu forţa, cu orele pierdute pe acele stadioane, împărţiţi la numărul mediu de ore cît e de aşteptat să trăiasca un om, şi aflaţi cîţi oameni a ucis Ceauşescu.
Tu cîţi ai ucis? Foarte probabil încă nu ai depăşit cifra 1, dar 0.000cît?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu